Iti scriu, la randul meu, de departe. Vremea aici, e parca o copie fidela a vremurilor ce le traim… Apasatoare, inchisa, agitata. Ploua marunt, in fiecare zi, iar vantul aduce voci de departe. Oricat s-ar lupta, soarele nu reuseste sa razbata decat pentru scurte momente. Timpul ne grabeste catre casa, iar pe veverite inapoi in scorburi.
De cateva nopti, ma trezesc pe la 4… si asta pentru ca, pe la ora aceea, un macaleandru incepe sa cante. Incerc sa-l ascult linistita, dar nu mi-este clar despre ce-mi povesteste. Sa fie o chemare de primavara sau altceva?!...
Ai dreptate, viata ne tot incearca. Fii in continuare increzatoare, stii bine, nimic nu se intampla fara un rost! Cu gandurile bune trimise inainte, asteptam si noi, sa ne vedem sanatosi. “Oriunde” mi-a placut atat de mult!...
P.S. Pot si mi-e drag. Cu bine!
Deocamdata, zilele mele suna cam asa…
